AMERICA CENTRALA

Costa Rica: rezervatia CAHUITA (I)

Costa Rica: rezervatia CAHUITA (I)

CUM AM AJUNS 

Am intrat in Costa Rica prin punctul de trecere al frontierei Guabito-Sixaola pasind pe podul care traverseaza raul Sixaola si care leaga cele doua tari: Panama si Costa Rica. Pe alocuri, raul este si granita naturala in aceasta parte a tarii. Pasind pe pamant costa rican, ne-am ocupat sa ne obtinem viza de intrare in tara (totul a mers foarte rapid) si direct la autocarul care ne astepta la iesirea din zona de frontiera.

COSTA RICA DIN … „AVION”

Costa Rica este o „bijuterie” pentru cei ce iubesc natura si biodiversitatea. Avand 600-700 km de la nord la sud si 200-300 de la est la vest, sosele bune si un trafic relativ ok, este usor sa ajungi in orice punct iti propui. Daca mai iei in calcul faptul ca San Jose (daca ajungi cu avionul) este in mijlocul tarii, aceasta pozitionare te face sa fii de fapt la 2-3 ore de orice parc sau plaja dorita.

Costa Rica nu este o tara ieftina. Deloc! Influenta si invazia turistilor nord-americani se simte in special la buzunar. Chiar si la terasele si restaurantele fara prea mari pretentii (dar unde mancarea este wow, gatita cu pasiune) 25-30 USD este un pret mediu pentru o masa principala.

Cu toate ca tara inca mai are o moneda locala 🙂 (colon, 1 USD=550 CRC) totul este in exprimat in $ si la fel ca in Panama, am observat ca nu esti privit ciudat sau refuzat (ca in USA) daca intinzi pe tejghea o bancnota de 100$.

Diversitatea naturala pe care o poti vedea aici este pur si simplu WOW! Sunt parcuri si rezervatii peste tot iar plajele, de la cele albe la cele negre cu nisip vulcanic le poti „experimenta” atat la Marea Caraibelor cat si la Oceanul Pacific. Peisajul parcurs pe sosea este si el extrem de divers: de la zonele agricole cu plantatii de banane si ananas la vulcanii pe langa care treci, jungla, paduri tropicale invaluite intr-o ceata vesnica sau vegetatia mai uscata de pe coasta Pacificului. Le-am experimentat pe toate acestea in traseul parcurs de la sud-est (granita cu Panama), spre nord apoi catre coasta vestica si in final partea centrala a tarii. Costa Rica este PURA VIDA!

Dar sa revenim … Imediat dupa intrarea in tara ne aflam in provincia Limon cu capitala in orasul cu acelasi nume, un oras maricel (are in jur de 60.000 de locuitori), recunoscut in principal ca port maritim pe unde sunt exportate produsele agricole din aceasta parte a tarii. Am ales intrarea in Costa Rica prin aceasta parte deoarece pe coasta Atlanticului pot fi vizitate doua parcuri renumite: Cahuita si Tortuguero.

CAHUITA

Rezervatia Cahuita este usor accesibila in special daca urmezi un traseu rutier pan-centro-american, fiind situat la 50 de km de granita cu Panama. Cum traseul nostru avea directia nord, normal ca l-am inclus in programul de vizitare.

Intrarea in rezervatie se face din localitatea cu acelasi nume: CAHUITA, o mica asezare pescareasca cu o istorie veche ce vine tocmai din vremurile in care sclavii din Africa erau adusi pe aceste meleaguri pentru a munci. Cahuita iti da impresia ca esti pe una dintre insulele din caraibe mai ales daca iei in considerare culoarea caselor, meniurile restaurantelor si bineinteles oamenii (mare majoritate din cei 4000 de locuitori sunt descendenti jamaicani). Bucataria de aici difera fata de cea din interiorul tarii: orez, fasole, carne de pui, oua, salate si legume – toate amestecate in diverse feluri. Specific este „gallo pinto” – un breakfast din orez si fasole neagra prajite si oua, prezent in toate meniurile. Bineinteles ca nu lipseste „ceviche” – un mix de bucati de peste si fructe de mare marinate cu suc de lamaie, chilli si coriandru (ceea ce noi numim cocktail de fructe de mare).

Dupa un pranz jamaican intr-unul dintre terasele din sat, ne-am indreptat catre intrarea in parc. Rezervatia se intinde asemeni unei fasii de-a lungul coastei Atlanticului pe o lungime de vreo 8 km si are in jur de 1.000 de hectare pe uscat si 22.000 de hectare parc acvatic. Este usor de vizitat si de la intrare se urmeaza o poteca principala aflata la cateva sute de metri de ocean, fiind paralela cu acesta. Vegetatia tropicala este densa si luxurianta si te obliga sa stai pe poteca .. oricum nu prea este recomandat sa pasesti in afara ei … poate doar daca ai cu tine o maceta.

In parc se pot vedea (sau ghici uneori, deoarece stau foarte sus in copaci) lenesii, fluturi, ratoni, maimute capuchin care isi datoreaza numele culorii fetei si vipera galbena cu pleoape. Am avut norocul sa vedem cateva dintre acestea chiar de pe poteca.

Fiind sambata, locul era populat si cu localnicii care venisera pentru un picnic in locurile amenajate sau unii mai romantici se asezau direct pe plaja 🙂 . Am mers prin parc aproape 3 km pana la locul de varsare in ocean al paraului Suarez unde se pot vedea cateva specii de starci si alte pasari de apa. Tot aici se afla si Playa Blanca (dupa cum ii spune numele, are nisip alb) aceasta fiind una dintre cele doua plaje din rezervatie. Cealalta este Playa Vargas.

Rezervatia Cahuita, cel putin in aceasta parte si poate si datorita faptului ca toata lumea putea sa urmeze doar acea poteca creand astfel o senzatie de oarecare aglomeratie, a reusit sa ne ofere pentru primele ore in Costa Rica un indiciu despre ceea ce avea sa urmeze.

Cazarea am avut-o in Puerto Viejo la vreo 10 km de Cahuita, un sat pescaresc situat in sudul parcului. Puerto Viejo este binecunoscut in lumea surferilor si a celor iubitori de liniste iar cu ceva vreme in urma era foarte cautat de hipioti. Localitatea este foarte relaxanta, cu terase si plaje superbe iar padurea tropicala parca cade in mare si pe hotelurile si casele oamenilor. Ce mi-a placut foarte mult este lipsa hotelurilor mari: cu toate ca turistii nu lipsesc din zona, locatiile de cazare se incadreaza in categoria pensiunilor si a boutique-hotelurilor. Am avut unul la fel: intr-o gradina tropicala invadata de vegetatia salbatica si cu deschidere la ocean. Mai jos, mancare facuta cu suflet si „pura vida” de pe balcon 🙂

Apusul (care in acea zi a fost invizibil datorita norilor) l-am asteptat pe Plaja Galardonada din fata pensiunii Villa del Caribe. Chiar daca a lipsit soarele si norii rosiatici, plaja i-a suplinit cu succes.

(120 afisari din care 1 vizite astazi)
Click to add a comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

More in AMERICA CENTRALA