DESTINATII

Manastirea Curtea de Arges

Manastirea Curtea de Arges

Descriere generala

Mănăstirea Curtea de Argeș este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din România. Aceasta a fost ctitorită între anii 1512-1517 de către Sf. Voievod Neagoe Basarab. Istoria sa îndelungată, problemele prin care a trecut de-a lungul timpului și arhitectura deosebită atrag turiști din toate colțurile țării.

Lacasul de cult reprezintă un simbol al credinței ortodoxe și al jertfei poporului român. Aceasta a fost sfințită în anul 1517, pe data de 15 august și are hramul Adormirea Maicii Domnului.

manastirea curtea de arges 7

Localizare

Manastirea Curtea de Argeș se află în județul Argeș, la 37 km de Pitești, 40 km de Râmnicu Vâlcea și 150 km de București.

Situata la capatul unui bulevard cu tei batrani de sute de ani, Manastirea Curtea de Arges este cel mai important loc de pelerinaj si rugaciune din judetul Arges.

În parcul unde se află mănăstirea Curtea de Argeş se mai afla statuia lui Neagoe Basarab (1512-1521), ctitorul mănăstirii.

Istoria

Pe locul unde se afla acum manastirea, între anii 1437-1439, Vlad Dracul a construit mitropolia ţării româneşti. Zidurile ei au fost dărâmate în anul 1512 de Neagoe Basarab, pentru a ridica această mănăstire. El a incredintat construcţia mănăstirii legendarului meşter Manole, care între 1512 si 1517, cu preţul propriei sale vieţi şi al vieţii soţiei sale, prinsă vie în zidurile bisericii, a realizat acest edificiu.

Dupa cum spuneam mai sus, ctitorita in vremea domnitorului Neagoe Basarab intre 1512 – 1517, manastirea este parte a celei mai celebre legende romanesti: “Legenda Mesterului Manole“. Cunoscuta si drept Biserica Episcopala, deoarece a fost scaun episcopal intre anii 1739 si 1748, lacasul de cult are o lungime de 18 metri, o latime de 10 metri si inaltimea de 25 de metri.

Neagoe Basarab nu a ajuns sa vadă terminarea construcţiei. În 1526, ginerele său, Radu de la Afumaţi a fost cel care a terminat-o, cu ajutorul meşterului Dobromir, realizatorul picturilor interioare. În urma stricăciunilor provovate de acţiunile oamenilor, de incendii şi cutremure, în 1682 Şerban Cantacuzino, a reparat-o.

În parcul unde se află mănăstirea Curtea de Argeş te întâmpină statuia lui Neagoe Basarab (1512-1521), ctitorul mănăstirii. Aici între anii 1437-1439, Vlad Dracul a construit mitropolia ţării româneşti. Zidurile ei au fost dărâmate în anul 1512 de Neagoe Basarab, pentru a ridica această mănăstire. El a incredintat construcţia mănăstirii legendarului meşter Manole, care între 1514 si 1517, cu preţul propriei sale vieţi şi al vieţii soţiei sale, prinsă vie în zidurile bisericii, a realizat acest edificiu.

De-a lungul timpului a fost supusa la mai multe lucrari de restaurare. Forma actuala a fost data de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy si de arhitectul roman Nicolae Gabrielescu, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Lucrarile de refacere au fost terminate in anul 1885 iar biserica a fost sfintita la 12 octombrie 1886.

În urma ecestei restaurări din vechea pictură din secolul XVI au rămas doar câteva fragmente. Aşadar fresce originale, executate de Dobromir în 1526, pot fi văzute doar la Muzeul Naţional de Artă şi Istorie Bucureşti.

manastirea curtea de arges 2

Interiorul

In interior atrage atentia atat pictura murala in ulei executata de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard si de romanul N. Constantinescu din Curtea de Arges, cat mai ales grupul celor 12 coloane reprezentind pe cei 12 Apostoli. Tot in interiorul Manastirii de afla moastele Sfintei Filofteea, parti din moastele Sfintilor Serghie, Vach si a Mucenitei Tatiana si Evanghelia Invierii din Sambata Mare, scrisa cu litere de aur de Regina Elisabeta. De asemenea aici odihnesc ramasitele pamantesti ale Regilor Ferdinand si Carol I, precum si ale reginelor Elisabeta si Maria.

Vechiul iconostaz şi câteva icoane de pe timpul lui Şerban Cantacuzino din sec. XVII, se află în Colecţia de obiecte de artă bisericească din Mănăstirea Curtea de Argeş. În mănăstire se pot vedea tablourile Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta.

Ca o curiozitate, naosul si pronaosul nu sunt despartite cu o usa, ci doar de un chenar de usa montat intre doua coloane.

În loc de frunte se află evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. În pronaos, ai cărui stâlpi interiori susţin o turlă pe mijloc şi două turnuleţe laterale răsucite se află criptele lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, şi ale cuplurilor regale ale României, Carol I si Elisabeta, Ferdinand şi Maria. Cele 12 coloane, ornamentate floral, reprezentă pe cei 12 apostoli. Decoraţia exteriorului este realizată în stil oriental.
manastirea curtea de arges 3
manastirea curtea de arges 5
 manastirea curtea de arges 4
manastirea curtea de arges 8
Catapeteasma bisericii de la manastirea Curtea de Arges

Izvoarele istorice spun ca la Curtea de Arges a avut loc canonizarea, la 16 august 1517, a Sfantului Ierarh Nifon (+1508), Patriarh al Constantinopolului si Mitropolit al Munteniei (1500-1505). De aici, moastele sale, asezate intr-un sicriu de argint, placat cu aur, au fost trimise la Manastirea Dioniseu-Athos. Tot in acest lacas s-a refugiat Sfantul Cuvios Martis Sofronie de la Cioara, unul dintre aparatorii credintei ortodoxe din Transilvania.
Datorita notorietatii si incarcaturii spirituale de care se bucura, Manastirea Curtea de Arges se afla pe mai toate pliantele si albumele de prezentare a Romaniei. In fiecare an, potrivit ultimelor statistici, trec pe aici circa 100.000 de turisti si pelerini. Cele mai aglomerate zile sunt la sarbatoarea “Adormirii Maicii Domnului”, la Izvorul Tamaduirii si de Sfanta Filofteea. La aceasta ultima sarbatoare, moastele Sfintei sunt scoase afara si credinciosii trec pe sub ele, existand credinta ca apara de boala si de rele.

Legenda Meșterului Manole

Cu toții știm încă din copilărie legenda meșterului Manole, cel care a construit mănăstirea Curtea de Argeș. Aceasta spune că Neagoe Basarab a căutat și a plătit cei mai buni meșteri pentru a ridica lăcașul de cult, însă tot ce construiau ei ziua, noaptea se dărâma și a doua zi trebuiau să o ia de la început. Într-o noapte, meșterul Manole a visat că dacă o va zidi pe prima care va veni să aducă de mâncare fratelui sau soțului (unuia dintre muncitori) construcția va rezista. Din păcate, a doua zi Ana (soția lui Manole) a fost prima care a venit. A fost zidită de soțul său în timp ce acesta ofta si suspina și din acel moment lucrările au mers bine. La final, în timp ce Manole și ceilalți meșteri se aflau pe acoperiș, domnitorul a poruncit să li se ia schelele pentru a nu mai realiza niciodată o construcție atât de frumoasă. Manole a încercat în zadar să găsească soluții de a coborî, dar a căzut și a murit. În acel loc, s-a creat un izvor, acolo aflându-se astăzi Fântâna Meșterului Manole. Toate aceste întâmplări sunt foarte bine expuse în balada Monastirea Argeșului, scrisă de Vasile Alecsandri.

Moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia

Sf. Muceniță Filofteia s-a născut în anul 1206 din părinți creștini ce se ocupau cu agricultura. Mama sa era o femeie credincioasă, mergea adesea la sfintele slujbe bisericești, ținea posturile și făcea multe fapte bune. Copila Filofteia a urmat exemplul mamei sale, mergând la biserică, la rugăciune și făcând milostenie. Din păcate, atunci când a ajuns la vârsta fecioriei, mama sa a murit, aceasta rămânând în grija tatălui, care ulterior s-a recăsătorit cu o femeie necredincioasă. Filofteia a continuat cu faptele bune, dându-și chiar și hainele săracilor și hrănindu-i. Din acest motiv, tatăl său și mama vitregă se mâniau și chiar o băteau uneori. Una dintre multele sarcini pe care le avea de îndeplinit era aceea de a-i duce tatălui hrană la câmp. Oamenii sărmani, știind-o milostivă, îi ieșeau în cale rugând-o să-i ajute. Copila Filofteia le dădea din mâncarea pe care trebuia să o ducă tatălui, acesta din urmă fiind nemulțumit de bucatele trimise de soție. Dându-și seama ce se întâmplă, tatăl a urmărit-o într-o zi și văzând că împarte din bucatele sale săracilor, s-a mâniat atât de tare încât a scos barda de la brâu și a aruncat-o asupra fetei. Filofteia a pierdut mult sânge, fiind lovită grav la picior și a murit la vârsta de 12 ani. Tatăl său, fiind cuprins de spaimă, a încercat să ridice trupul copilei pentru a o îngropa creștinește dar acesta s-a făcut foarte greu, nereușind nimeni să-l miște din loc. Atunci arhiepiscopul cu mulți clerici și credincioși, aducând cu ei făclii și tămâie au făcut multe rugăciuni către Dumnezeu, dar fără folos. Destul de speriați, aceștia au început să rostească numele bisericilor și mănăstirilor din diverse orașe. Când au pronunțat numele bisericii de la Curtea de Argeș cu hramul Sf. Nicolae, trupul sfintei a devenit și mai ușor decât era normal. De atunci, cinstitele moaște ale Sf. Mucenițe Filofteia – Fecioara se află la Mănăstirea Curtea de Argeș ocrotind-o și ajutându-i pe credincioșii ortodocși. Pomenirea sa se face pe data de 7 decembrie.

Nu ezitați să vizitați Mănăstirea Curtea de Argeș atunci când ajungeți în zonă. Veți petrece câteva clipe foarte plăcute și relaxante și vă veți îmbogăți din punct de vedere spiritual.

manastirea curtea de arges 6

(1.635 afisari din care 1 vizite astazi)
Click to add a comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

More in DESTINATII