Cambodgia, parfumul trecutului
Vizitarea Cambodgiei a fost un vis mai vechi de-al meu. Chiar dacă înainte am vizitat cam tot ce se poate vizita în Asia de Sud-Est, din motive pur obiective Cambodgia a fost ocolită de fiecare dată. În mod practic, vizitarea Cambodgiei trebuie legată și integrată într-un proiect mai mare: fie o combinație Cambodgia cu plajă undeva în zonă (Malaezia sau Thailanda) sau ca parte a unui tur exotic complet în Indochina. Noi am ales să combinăm Cambodgia cu Phuket. Oricum ai lua-o, un minim de petrecut pentru Cambodgia ar fi de 4 zile și un maxim undeva la o săptămână.
Pentru vizitarea țării am cumpărat un tur de pe internet de la o firma vietnameză ce are birou local în Phnom Penh. Organizarea, programul, ghidul ce a fost la dispoziția noastră 24/7 au fost impecabile.
Am ajuns în Cambodgia cum altcumva decât cu Malaysia Airlines din Kuala Lumpur. Un zbor plăcut de 5* ce a durat în jur de 2 ore. Aterizarea .. pe aeroportul din PHNOM PENH, un aeroport draguț, cochet, renovat recent și utilizat de câteva companii mari (Malaysia Airlines, Thay Airways, Singapore Airlines) și low cost-uri (Bangkok Airways, Air Asia). Linia aeriană națională este Angkor Airlines, o linie nouă, modernă, ce a luat ființă de cățiva ani sub oblăduirea lui Vietnam Airlines.
Majoritatea turiștilor ce vizitează Cambodgia zboară direct către Siem Reap pentru a vizita Angkor Wat. Eu personal o consider o greșeală deoarece un stop în capitală de o zi îți arată adevărata față a țării. În Phnom Penh s-a scris istoria recentă a ultimului secol, plic de evenimente sângeroase sau mai puțin (dominația franceză, conducerea khmerilor, revolte sociale, masacrarea opozanților regimului khmerilor rosii).
Cazarea din Phnom Penh am avut-o la Phnom Penh Hotel. Hotelul a fost impecabil iar mesele tradiționale cambodgiene m-au făcut să apreciez și mai mult mâncarea asiatică.
Țara este într-un profund proces de transformare: economică, de înțelegere a trecutului sângeros cauzat de acțiunile Khmerilor Roșii, de aducere în fața judecății a celor vinovați și de stimularea investițiilor străine. Toate acestea au ca efecte secundare corupția (vizibilă încă de pe aeroport când la viză ofițerul a vrut să mă fraierească de 5 dolari), apariția unei clase de îmbogățiți peste noapte (am văzut în Phnom Penh cea mai mare densitate de Lexus / automobile rulate) care conviețuiesc cu cei 95% ce-și duc viața într-o mare sărăcie …
Străzile capitalei sunt o nebunie din punct de vedere al forfotei și agitației. Toată lumea se mișcă și caută să facă ceva. Orice!
Cel mai important obiectiv ce nu trebuie ratat în Phnom Penh este Palatul Regal și Pagoda de Argint, construite în 1866 de predecesorii regului Nodorom. În prezent palatul găzduiește pe regele Norodom Sihamoni (2004-prezent). Interiorul palatului este uimitor fiind construit in stil khmer, bogat în decorațiuni. Odată intrat aici nu poți rata: Pavilionul Chan Chaya, o zonă de recepții și pentru audiențe precum și locul unde regele viziona vestitele dansuri khmere ”apsara”; Sala Tronului, cu adevărat uimitore, este folosită doar pentru ocazii speciale – ceremonii de încoronare, oferire de cadouri de către înatți demnitari; Trezoreria Regală și Reședința lui Napoleon al -3-lea.
Pagoda de Argint se întinde în zona de nord a palatului, numele fiindu-i dat de la cele 5329 blocuri de argint ce cântăresc 6 tone.
Numeroase obiecte de artă, vestigii istorice și de cultură se găsesc în Muzeul Național, aflat la câteva minute de palat. Clădirea este considerată a fi cu cea mai frumoasă arhitectură din oraș, împletind influiențe asiatice și coloniale. Clădirea este o încântătoare structură din teracotă roșie cu acoperiș din tiglă ornamentat cu nagas (un fel de șerpi mici).
Nu poți rată dacă ești în capitală să nu vizitezi una dintre Câmpiile Morții de prin apropiere. Noi am fost în Choeung Ek pentru a vedea rămășițele macabre ale epurării sociale dusă de Khmeri și de asemenea am vizitat și Muzeul Genocidului Tuol Sleng – o imagine fidelă a închisorilor comuniste din România (Sighet, Doftana).
Vizita noastră în Cambodgia a coincis cu perioada de funeralii pentru moartea Regelui Norodom Sihanouk (1941-1955, 1993-2004), întreg orașul purtând însemnele specifice acestui eveniment.
A doua zi, ne-am urcat în avion și direcția Siem Reap pentru a vizita unul dintre cele mai fotografiate și dorite situri istorice ale lumii Complexul Angkor Wat. In Siem Reap am stat la Ree Hotel, o locație superbă, cu o grădină și o curte interioară care îți oferea o relaxare totală.
Vizitarea Angkor Wat începe pentru majoritatea dimineața foarte devreme pentru a prinde imaginea templului in răsărit. Mii de turiști ajung în fața templului pe la 4 dimineața pentru a-și găsi cel mai bun loc la fotografiatul răsăritului. După imortalizarea momentului, majoritatea se întorc la hotel pentru mic dejun și apoi revin la Angkor pentru a vizita ruinele. Pentru cei care nu vor să se trezească dimineața, pot urmări apusul la complex dacă se cațără pe un mic deal din apropiere. Este destul de spectaculos și acesta dar nu se compară cu răsăritul.
Foto: Răsăritul la Angkor Wat
Complexul Angkor este imens și conține mai multe situri, cel mai important fiind Angkor Wat. Templul a fost construit pe durata întregii ere Angkor (802 en – 1431) și a adăpostit numeroase dinastii regale, fiecare lăsând o moștenire în perimetrul respectiv. In traducere liberă Angkor Wat înseamnă ”orașul templu” și este cel mai mare monument religios din lume. Dacă se pun la socoteală și canalele de apă și spațiul interior, suprafața ocupată de acesta este de 203 ha. Deși este un templu cu dimensiuni mari, structura acestuia este foarte simpla, sub formp de curți de formă pătrată, incluse una în alta.
Foto: Angkor Wat
Mie personal, pe lângă emblematica imagine a piesei centrale a complexului, m-a impresionat foarte mult Angkor Thom cu porțile si statuietele sale reprezentând diverse fețe umane și zeități. De admirat sunt de asemenea lacurile care înconjoară palatul central.
Foto: Angkor Tom
La plecarea din complexul Angkor am vizitat ruinele acoperite și invadate de junglă de la Ta Som. La vederea lor ne-am simțit ca într-o scenă din Cartea Junglei.
După vizitarea Complexului Angkor am mers să vedem o școală de călugări budiști din zonă unde am putut lua contact direct cu modul în care studiază, trăiesc și își duc la îndeplinire îndatoririle religioase.
De la școala de călugări, în drum spre lacul Tonle Sap am mai oprit și la o fabrică de producere a mătasei naturale unde am putut vedea viermii de mătase, modul în care se obțin firele și cum se prelucrează pentru obținerea mult râvnitului material.
Nu poți părăsi Siem Reap fără o croazieră pe lacul Tonle Sap. Este epică, iar dacă le potrivești în așa fel încât să prinzi apusul pe lac, spectacolul de lumini și senzațiile trăite sunt la maxim.
Lacul este legat de râul Tonle Sap, ce curge în direcții opuse în momente diferite ale anului în funcție de sezonul ploios. Începutul sezonului ploios ce determină debitul crescut al fluviului Mekong care intersectează râul Tonle Sap aproape de Phnom Penh forțează apa din râu să curgă în amonte, determinând astfel o creștere a lacului de la 2 m adâncime la 11 m. În Noiembrie, când ploile încetează, fluviul Mekong pierde avantajul și apa din lac se retrage către mare, în sens opus acesta fiind și sensul natural.
Pe lacul Tonle Sap își duc traiul milioane de cambodgieni ce trăiesc în sate cu locuințe lacustre sau în sate plutitoare, așa cum sunt: Prek Toal, Chong Khneas și Kompong Pleuk. În aceste localități, străzile sunt canale, magazinele, școlile si spitalele plutesc pe apă iar toată viața și evenimentele ei se petrec pe apă.
Din punct de vedere turistic există o mare diferență între capitală și Siem Reap, in favoarea celei de-a doua. Orășelul ce își bazează existența în mare parte pe turiști știe să facă acest lucru foarte bine: există un centru vechi cu restaurante, terase unde poți lua o cină delicioasă într-un decor exotic, zone de promenadă pe malul râului și multe alte obiective ce te pot face să spui că nu te-ai plictisit dacă decizi să te întorci dimineața la hotel.
Cambodgia mi-a lăsat o amintire aparte. O țară cu o istorie veche frumosă, ce a trăit în istoria recentă fapte dramatice pe vremea lui Pol Pot și care acum încearcă sa-și regăsească drumul pierdut. Aș mai merge acolo peste câțiva ani pentru a vedea progresele societății, pentru a revedea locurile minunate pe care le-am văzut acum și pentru a descoperi multe altele.
