MADAGASCAR: rezervatia Isalo (V)
Ziua 7 …. si povestea continua. Am parasit Valea Tsaranoro (mie mi-a placut sa o numesc „valea serenitatii”) imediat dupa pranz pentru o noua destinatie provocatoare – Parcul National Isalo. Bineinteles ca am urmat acelasi drum cu 4×4 prin hartoape pana in satul Vohitsaoka, acolo unde am lasat la venire autocarul. Aici, inconjurati de toti copii satului care-si asteptau portia de dulciuri, ne-am reluat locurile in masina si dupa inca cativa km am ajuns la asfalt pe RN 7. Alta viata 🙂
Directia a fost vest / sud-vest, soseaua buna si foarte buna, vreo 200 de km de parcurs, masini sa le numeri pe degete … asa ca aveam toate conditiile sa prindem apusul in lodgia de la marginea rezervatiei Isalo. Relieful si peisajul prin care am trecut m-au facut sa uit ca ma aflu totusi pe o insula in Oceanul Indian. Linia orizontului imi amintea mai mult de savana africana sau de marile campii din America de Nord.
Apropierea de Isalo s-a facut remarcata prin masivul pietros ce aparea din ce in ce mai aproape in mijlocul imensei campii.
Am ajuns in jurul orei 16 in orasul Ranohira situat la marginea rezervatiei Isalo si la cativa km de lodgia Satrana unde am avut cazarea. Lodgia este asezata in panta, pe un deal, oferind o priveliste deosebita asupra rezervatiei si se integreaza perfect in mediu. La intrare este corpul principal cu receptia, restaurantul si piscina cu „infinity view” iar apoi urmeaza gradina unde se afla corturile de lux care iti ofera tot confortul („geamuri” din plasa ce se inchid folosind fermoarul, doua dusuri – unul in interior si altul intr-o curte exterioara in spatele cortului, un pat confortabil si … vantul ce sufla prin pereti 🙂 ).
Printre corturi se desfasoara o adevarata gradina botanica cu unele dintre speciile pe care urma sa le vedem a doua zi in Isalo. Mai trebuie sa amintesc ca si aici generatorul de electricitate se opreste la ora 22 si porneste la ora 17 a doua zi?
In ziua a 8-a, dimineata la 7.30 pentru a evita caldura am plecat catre intrarea in Isalo. Ne-a asteptat aici ghidul local, foarte folositor intr-un loc ca acesta si de mare ajutor ca sa descoperim diversitatea vietii intr-un mediu destul de ostil. Isalo este un masiv de gresie de 815 km patrati, in mijlocul campiei, asupra caruia actiunea ploii si a vantului a condus la formarea a tot felul de canioane si forme ciudate de relief. Clima este desertica si vegetatia pe masura: arbusti, putine foioase si iarba de savana.
Exceptand doua portiuni de 200-300 de metri unde trebuie depus un efort mai mare pentru a urca, in rest potecile strabat o forma de relief de platou. Traseul parcurs s-a numit Canyon des Singes („canionul maimutelor”) iar la final efortul a fost rasplatit cu o baie in piscinele naturale.
In timpul drumetiei de 5 ore am reusit sa vedem cateva specii de plante si insecte specifice doar Madagascarului si acestei zone. As exemplifica cateva dintre ele:
- Pandanius – asemanator palmierului si este indicatorul perfect pentru existenta apei:
- Libelula dragon:
- Arbustul Isalo, de unde vine si numele rezervatiei:
- Insecta bat:
- Frangipanier:
- Picior de elefant:
- Pervance de Madagascar:
- Tapia:
- Menabera, o planta cu seva otravitoare:
Punctul terminus al calatoriei a fost momentul in care am ajuns la piscina naturala formata intr-o pestera prin caderea apei unui rau printr-o mica cascada. O oaza de verdeata unde am facut o baie si un pic de masaj la cascada 🙂
Isalo a fost o experienta inedita atat prin relief cat si datorita vegetatiei si insectelor observate. Daca adaug si conditiile de cazare luxury de la lodgia Satrana, a rezultat o noua zi perfecta din vacanta in Madagascar.
Dar orice are un final si oricat ne-ar fi placut sa ne mai racorim ne asteptau cei 4 km de mers pe jos pe drumul de intoarcere catre lodgia Satrana, impachetarea si din nou la drum catre destinatia finala – Ifaty.
