Cum a inceput TravelSmartInfo?

Travelsmartinfo s-a nascut din pasiune. Pasiunea de a calatori, de a cunoaste lumea si de a impartasi experiente de neuitat adunate de prin cele mai indepartate colturi ale lumii. La inceput, Travelsmartinfo a fost un blog de calatorii unde am facut cunoscute locurile minunate pe care le-am vazut in cele peste 147 de tari vizitate pe parcursul a peste 25 ani de calatorii si promovare destinatii turistice.
Numele Travel + Smart + Info este sugestiv pentru scopul initial al proiectului, respectiv: informatii si idei de calatorie despre destinatii originale, pe care oricine le poate vizita chiar avand un buget moderat dar folosit cu intelepciune.
Top
Parcul National Seoraksan si Templul Sinheungsa. Coreea de Sud (III) - TRAVELSMARTINFO.RO
fade
11525
post-template-default,single,single-post,postid-11525,single-format-standard,mkd-core-1.2.2,mkdf-social-login-1.3.1,mkdf-tours-1.4.2,voyage-ver-2.2,mkdf-smooth-scroll,mkdf-smooth-page-transitions,mkdf-ajax,mkdf-grid-1300,mkdf-blog-installed,mkdf-breadcrumbs-area-enabled,mkdf-header-standard,mkdf-sticky-header-on-scroll-up,mkdf-default-mobile-header,mkdf-sticky-up-mobile-header,mkdf-dropdown-slide-from-top,mkdf-fullscreen-search,mkdf-fullscreen-search-with-bg-image,mkdf-search-fade,mkdf-side-menu-slide-with-content,mkdf-width-470,mkdf-medium-title-text,wpb-js-composer js-comp-ver-6.4.1,vc_responsive,modula-best-grid-gallery
TRAVELSMARTINFO.RO / DESTINATII  / ASIA  / Parcul National Seoraksan si Templul Sinheungsa. Coreea de Sud (III)
13 mai

Parcul National Seoraksan si Templul Sinheungsa. Coreea de Sud (III)

Parcul National Seoraksan este fara tagada cel mai frumos parc natural din Coreea de Sud si acest lucru atrage implicit cel mai mare numar de vizitatori, iubitori de natura si temple din tara. Granitele acestei biosfere, care contine peste 1500 de specii de animale si peste 1000 de specii de plante, au fost trasate imprejurul varfului Daecheongbong care se ridica la 1708 m, fiind al treilea munte ca inaltime din Coreea de Sud.

Cum ajungem?

Parcul National Seoraksan este situat in partea de nord-est a tarii, la vreo 50 de km de granita cu Coreea de Nord si la 10 km de micul orasel de pe malul marii – Sokcho. Este recomandabila cazarea cu o noapte inainte de vizitarea parcului in oras astfel incat a doua zi dimineata sa se poata ajunge in parc la ora deschiderii, pentru a evita aglomeratia.

SOKCHO este un orasel de coasta cochet, cu o zona portuara si comerciala plina cu restaurante. Piata de peste nu lipseste din peisaj si ai la indemana zeci de specii de peste si fructe de mare pentru a-ti comanda propriul sashimi – peste crud asezonat cu sos de soia si wasabi. Am ajuns in port spre seara, beneficind astfel de forfota si culorile amplificate de lumini si reclame.

Simbolul orasului Sokcho este Turnul Expo, o cladire de 74 de metri construita cu ocazia unui eveniment expozitional care a avut loc in oras.

Pentru cazare am ales hotelul Maremons, situat in zona inalta a tarmului. Privelistea asupra portului comercial si a intregii esplanade este deosebita.

A doua zi dimineata am plecat catre Parcul National Seoraksan, situat la 10 km de oras. Pentru cei care nu au la dispozitie transport inclus este bine de stiut ca din oras se poate ajunge cu „linia 7” pana la intrarea in parc.

Parcul National Seoraksan

„Seorak-san” se traduce prin „varful inzapezit” – cu referire directa la muntii inalti de pe teritoriul parcului, acoperiti in mare parte din an cu zapada. Intrarea generala costa 3500 KRW (3.5 $) si in prima parte, dupa poarta de intrare, sunt amenajate cateva terase cu restaurante. Tot aici te intampina cu bratele deschise simbolul regiunii, cel mai popular „personaj” din parc – ursul negru asiatic, caruia i-a fost dedicata la intrare si o statuie.

Cu telecabina

Pentru a avea o imagine de ansamblu a regiunii, este recomandat  ca prima activitate sa fie o plimbare cu telecabina pana sus pe varful Gwongeumseong. Statia telecabinei este la 200 de metri de intrarea in parc si o calatorie dus-intors costa 9.000 KRW (9 $). O calatorie dureaza in medie 5 minute dar trebuie luat in calcul timpul de asteptare (in timpul sezonului aici sunt cozi de asteptare „considerabile”). Un alt lucru la care sa te astepti este inoperabilitatea temporara a instalatiei datorita vantului care se isca din senin si poate cauza oprirea telecabinei ore intregi. Deoarece am ajuns chiar la deschiderea parcului, datorita vantului mai puternic dimineata a trebuit sa asteptam o ora si jumatate pana cand a pornit telecabina. Au fost zile in care a fost total inoperabila … oricum urcarea pe varful Gwongeumseong este „condimentul” vizitei in parc si trebuie facut orice pentru a ajunge sus 🙂

Dupa o ora si jumatate de asteptare, vantul s-a mai domolit sus si instalatia a inceput sa porneasca. Am urcat in prima cabina iar drumul pana sus la cei 1708 m a fost parcurs repede, furati fiind de peisajele care ne desfasurau rezervatia la picioare, templul  Sinheungsa si in departare orasul Sokcho si Marea Japoniei.

Sus ne-a asteptat o statie „austera” cu un mic restaurant si terase pe doua nivele de unde puteai vedea in toate directiile.

In varful muntelui se afla fortareata Gwongeumseong … sau cea mai ramas din ea, adica mai nimic. Se poate ajunge la site plecand de la statia telecabinei din varf dar pentru ca drumul nu este marcat ar fi mai bine sa se intrebe personalul de acolo despre directia de urmat. Chiar daca au mai ramas doar cateva pietre, a dainuit povestea ei – un mix de realitate si legenda: Cetatea a fost construita in 1254 in timpul dinastiei Shilla de doi super-men Gwon si Gim, care au reusit sa ridice cetatea peste noapte ca un loc de refugiu din calea armatei mongole.

Cu si fara fortareata (din care nu se vede mai nimic) totusi conteaza experienta in sine a urcarii si peisajul uimitor.

Templul Sinheungsa

Avand acum in minte harta zonei vazuta de sus, am plecat catre o alta piesa de rezistenta: Templul Sinheungsa. „Sinheungsa” se traduce prin „inaltarea spiritelor”. De la statia de telecabina se continua drumul inspre munte trecand pe langa uriasa statuie de bronz a lui Buddha „Jwabul” care are 14 metri inaltime si sta pe un piedestal de 3 metri din piatra avand forma unei flori de lotus.

Pentru a ajunge la intrarea in templu se traverseaza doua poduri de peste valea cu stanci si bolovani si care in anotimpul ploios devine un suvoi.

Poarta de la intrare (Cheongwang) te intampina ca in orice templu cu doua statui regale de o parte si de alta, in rol de gardieni ai templului.

Dupa ce se trece de poarta ajungem in  curtea principala a templului, cladirile de aici – Myeongbujeon, Bojaeru si Chilseonggak nefiind modificate de la momentul refacerii lor – mijlocul sec. XVII. Incadrarea in peisajul muntos, culorile primaverii combinate cu decoratiunile templului fac ca acest templu sa fie considerat in topul locurilor de pelerinaj din Coreea. Cladirea principala a templului – Daegwang-jeon – „sala iluminarii” este inclusa in patrimoniul national datorita picturilor si arhitecturii sale.

Sinheungsa Temple

Fara tagada, ziua petrecuta in rezervatia Seoraksan si templul Sinheungsa a fost una dintre experientele de top din Coreea de Sud.

Mihai Luca

No Comments

Leave a Reply:

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.