UZBEKISTAN Drumul Matasii – Khiva orasul muzeu (2)
Si am plecat prin … Uzbekistan drumul matasii …. Primul oras pe lista (am fost norocos de includerea lui in tur deoarece pana acum era vizitat doar sporadic) a fost KHIVA. Dimineata, scularea devreme, a venit ghidul meu Maruf sa ma ia de la hotel si am ajuns la aeroportul domestic din Tashkent. Aeroportul domestic functioneza intr-o cladire separata de cel international, la o distanta de circa 500 m. Cum eram obisnuit deja, totul era imaculat si mi s-a reamintit din nou ca ”no photos” 🙂
Avionul, un Airbus 320 a decolat la ora 7,50 am si dupa fix o ora si 40 de minute, dupa ce de sus am vazut din nou legendarul fluviu Amu (Oxus) am ajuns in Urgench, localitatea din zona unde se afla aeroport domestic si international. Zborul a fost lin si safe si din nou, de la 11,000 de metri am ramas uimit de cat de mult verde exista intr-o tara desertica daca stii ce sa faci. La sosire, ne-a asteptat ghidul local si un sofer cu o masina neagra Chevrolet iar apoi in 30 de minute si 30 de km am ajuns in Khiva.
KHIVA este oras muzeu, Khiva este o cetate ca in povestile cu caravane, cu ziduri, creneluri si …. peste 3000 de oameni ce locuiesc in interiorul cetatii. Cazarea am avut-o la ASIA KHIVA Hotel (Asia fiind un brand binecunoscut in regiune), hotel situat la intrarea in cetate, un hotel ce respecta traditionalul dar la un standard de 4 stele, camere spatioase, mic dejun ca la mama acasa si o piscina numai binevenita la 42 de grade.
Khiva a fost atestata arheologic si pe baza scrierilor calatorilor musulmani de pe drumul matasii inca din secolul 6 iar din secolul 17 a devenit khanat, capitala Khanatului Khiva, aici avandu-si resedinta khani din dinstiile Astrahan si Gengishan. Din 1991 Khiva a fost inclusa in patrimoniul mondial UNESCO.
Numele de Khiva este folosit mai mult de catre europeni, numele rostit de localnici fiind Khorezm sau Khvarazm si insemna Tara Soarelui. Cele mai vechi scrieri o mentioneaza, enumerand sase populatii diferite care traiau aici: uzbecii, sartii, dugma, persanii, turkmenii si cazacii.
Din punct de vedere arhitectural Khiva are 2 parti: Dichan Kala – orasul din afara zidurilor cetatii si Itchan Kala – orasul din interiorul zidurilor cetatii. Partea interioara a cetatii are peste 25 de obiective de vizitat (palate, mausolee, moschei si madrase – scoli coranice. Cetatea are 4 porti, cate una pentru fiecare punct cardinal, doua dintre ele avand insemnatate istorica:
Poarta de Vest (Ota Darwoza) adaposteste un mic bazar acoperit in locul unde in trecut erau camerele pentru colectarea taxelor. Poarta originala a fost demolata in 1920 si restaurata in 1975.
Poarta de Est, Poarta Razboinicilor (Palvan Darwoza) – are doua porti de lemn sculptate, apoi se trece printr-un coridor de piatra. La iesire, in partea dreapta a fost pana in 1873 targul de sclavi. In fata portii erau citite decretele hanului si facute executii. De aceea i se mai spunea si Poarta Sclavilor sau Poarta Executiilor.
Ce m-a impresionat in cetate a fost faptul ca generatiile de hani ce s-au perindat nu au distrus palatele inaintasilor ci le-au mentinut si si-au construit propriile asezaminte. Astfel, comparativ cu celelalte orase istorice vizitate, aici sunt mai mult palate. De asemenea, madrasele – acele scoli coranice au aici o separare a obiectelor de studiu: exista madrase pentru filozofie, pentru literatura, pentru algebra ….
Pai haideti sa intram 🙂 … prin Poarta de Vest. La intrare ne-a asteptat statuia unui individ ce a facut mult bine omenirii pentru ca a inventat ceva pe gustul meu: algebra si algoritmii 🙂 Numele lui este Al-Khorezmi.
Inainte de a intra trebuie sa mai zic ceva: despre portile de lemn – sunt opere de arta in viata – majoritatea cu o vechime ce merge pana la 600 de ani si au pe ele incastrate niste sculpturi superbe ce te fac sa te opresti efectiv la fiecare poarta si sa o admiri.
Dupa ce treci de poarta de vest, la intrare sta emblema Khivei: turnul Kalta Minor si Madrasa Muhammad Aminkhan – scoala specializata pe filozofie. Trebuie sa spun ca astazi in toate madrasele functioneaza hoteluri sau ateliere de artizanat in ceramica, tesaturi, broderii si lucrari in lemn.
Vis-a-vis de madrasa Muhammad Aminkhan se afla palatul Tash Khovli – resedinta de vara a hanilor din Khiva. Palatul a fost construita in perioada 1830-1838 ctitor fiind Hanul Allah Kuli. Numele palatului se traduce prin “casa de piatra”. Pentru construirea acestui edificiu au lucrat un numar de mai bine de 1000 de sclavi timp de 8 ani.
Fiecare palat are o structura arhitectonica asemanatoare: sala de receptii si primire oaspeti, harem, sala tronului si dormitoare. Decoratiunile sunt superbe: placi ceramice uimitor decorate in albastru, alb, rosu si verde si tavane din lemn la ale caror sculpturi nu te mai saturi sa privesti.
Un alt minaret, de fapt cel mai inalt din cetate, langa care toata lumea se opreste ca sa faca poze este minaretul Islam Kodja de langa madrasa cu acelasi nume. Ambele au fost construite intre 1908-1910 si denumite dupa Marele Vizir din acea vreme, foarte iubit de popor pentru ca a construit un spital, o scoala publica si a facut o serie de reforme in educatie. Minaretul are 57 m, iar platforma construita la 45 m este cel mai inalt punct de observatie din Khiva.
O alta piesa de rezistenta din cetate o reprezinta Moscheea Juma (Moscheea de Vineri) situata in apropiere de Ota Darwoza si de minaretul Kalta Minor. Are o structura formata dintr-o singura sala de 55×46 m si are 213 stalpi din lemn. In prezent mai pot fi vazuti in viata doar 4 stalpi originali restul fiind inlocuiti datorita cariilor ce i-au distrus. Stalpii sunt asezati la 3.15 m distanta unul de altul intr-o aliniere perfecta. Motivele de baza cu care au fost sculptati stalpii sunt specifice regiunii Khorezm. In tavan exista doua luminatoare ce creeaza o atmosfera placuta.
